Casa cu prăvălie Bondoc Cod LMI – PH – II – m – B – 16369
Cladirea se afla pe strada Republicii la nr. 72 si dateaza de la sfarsitul secolului al XIX lea. Cod LMI – PH – II – m – B – 16369 Cladirea cu etaj si traforuri de lemn, specifica arhitecturii comerciale de pe valea Prahovei, este cel mai impunator martor al vechiului centru comercial satesc din Breaza. A apartinut unei vechi familii de comercianţt brezeni, ce avea locuinta la etaj iar la parter o pravalie. Plastica decorativa a fatadei, cu balconul deschis pe stalpi de lemn si panouri traforate, este tipică pentru zona colinară a vaii Prahovei....
Conacul Basarab-Brâncoveanu
La Breaza, in centrul orasului exita Conacul Brâncoveanu, care chiar dacă este in ruină, reprezintă o filă marturie din istoria noastră. Fiind propietate privată nu il putem vizita, dar ne putem imagina, conform datelor avute, cum arata acest domeniu in urma cu aproape 200 de ani În anul 1831 Moșia Breaza a fost cumpărată de Grigore Dimitrie Ghica prin intermediar și împărțită ulterior între frații Scarlat și Panaiotache Ghica. Aceștia aveau să împartă între ei la 1838 întreaga moșie de la Breaza și „chiria caselor mari cu toate împrejurimile lor”. În 1850, partea de moșie a lui Scarlat Gr. Ghica a fost scoasă la vânzare și cumpărată de „casa doamnei Zoe Brâncoveanu”. Zoe Basarab Brâncoveanu (1802-1892, născută Mavrocordat) era fiica adoptivă a banului Grigore Brâncoveanu (1776-1832) și a Saftei Balș (1778-1857), fiind nepoata acesteia. Din anul 1825, Zoe Basarab Brâncoveanu a devenit soția lui Gheorghe Bibescu (1802-1873), domnitor al Țării Românești între anii 1842 și 1848. La data cumpărării moșiei Breaza de către casa Zoei Brâncoveanu la Breaza se afla curtea familiei Ghica cu conac și grădină amenajată. Primul document cartografic care face referire la reședința casei Zoei Basarab Brâncoveanu este planul moșiei Breaza ridicat în anul 1864 pe care au fost înregistrate două loturi aparținând acestei familii unul situat pe partea stângă a Căii naționale Ploiești-Predeal (azi. Str. Republicii) cuprinzând „castelul” și parcul proprietății, cu alei și plantații, și cel de al doilea lot, vizavi de primul. Lotul proprietății de pe partea stângă a drumului era delimitat în partea de est de Calea națională Ploiești – Comarnic (azi str. Republicii), în partea de sud de Calea Ocinei...






