de admin | mai 12, 2021 |
„Poarta Brâncoveanu” marchează intrarea în „Parcul Brâncoveanu” și a fost inserată chiar pe stema orașului, fiind o construcție ce dă particularitate Brezei. Ea a fost făcută la intrarea pe domeniul Bibescu – Bassarab-Brâncoveanu, înlocuind (din funcția sa de acces monumental) poarta inițială ce s-a aflat în axul conacului Bassarab-Brâncoveanu (reședința ultimei familii nobiliare ce a stăpânit moșia Breaza până la război). După 1989, o parte din parcul conacului a intrat în patrimoniul public al orașului, împreună cu poarta. Poarta are cel puțin un secol și a fost renovată în anul 2014....
de admin | ian. 22, 2021 |
La Breaza pe fostul teren unde a funcționat fabrica de var hidraulic au ramas mărturie cuptoarele imense ce se pot observa pe partea dreaptă a drumului cum intri în Breaza dinspre Sinaia, înainte să înceapă serpentinele. Varul hidraulic era folosit în construcții pe post de substitut pentru ciment (material de construcții atât de utilizat azi). Aceste cuptoare ale fostei fabrici au fost construite cilindric, din piatră de râu cioplita, cu inserții de caramidă in zona de evacuare a fumului și metal la mijloc. Edificate la sfârșitul sec al XIX – lea, de către Prințul Bibescu Valentin, furnalele funcționează până la sfârșit de sec XX, respectiv 1994, acestea având peste 130 de ani de existență. ...
de admin | oct. 16, 2020 |
Biserica cu hramurile Sf. Mare. Mucenic Gheorghe, Sf. Împărați Ctin și Elena și Sf. Martiri Brâncoveni se află pe str.Sunatorii, nr. 6. Biserica are o poveste foarte interesantă: Potrivit textului pisaniei, aflăm că „această Sfântă şi Dumnezeiască Biserică, ce se prăznuieşte hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, adăugându-se şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, s-au zidit din temelie în zilele lui Grigore Dimitrie Ghica Voievod cu osteneala şi cheltuiala dumnealui slugerul Nicolae Saegiu şi împodobită prin alergarea părintelui Popa Stoica duhovnicul leat 1830, iulie 23”. Tradiţia spune că în pridvorul bisericii au fost îngropaţi, în jurul anului 1831, preotul ctitor Stoica, împreună cu soţia sa, Stanca prezbitera. Biserica a fost construită în formă de corabie, având catapeteasma de zid. Naosul este despărţit de pronaos prin coloane de zid. Tinda a fost adăugată ulterior. Biserica a fost ridicată din cărămidă, grosimea zidului fiind de 0,80 m. Fundaţia a fost executată din bucăţi de cărămidă, cu blocuri de piatră. În 1990 acesteia i s-a făcut o subzidire. În acelaşi timp s-au consolidat pereţii în exterior prin stâlpi de rezistenţă la bază şi la cornişă. Tot atunci s-a refăcut şi acoperişul cu şindrilă. Bolta a fost făcută din nuiele de alun, tencuială de var şi câlţi. Pictura a fost realizată în tempera în anul 1884 de către pictorul Radu Vintilescu şi se mai păstrează parţial în pridvorul bisericii. Fiind deteriorată de curgerea vremii, în anul 1963 pictura a fost restaurată parţial de către pictorul Constantin Călinescu, lucrarea limitându-se numai la altar, catapeteasmă şi partea de jos a pereţilor din naos. Urmare cutremurului din 1940 zidurile bisericii au suferit avarii la pereţii din Sfântul...
de admin | oct. 16, 2020 |
Biserica cu hramul ”Sf Mare Mucenic Mina ” este cea mai recentă din stațiunea noastră, fiind amplasată intr-una din vetrele orașului Breaza, pe malul pârâului Târsa, in cartierul Valea...
de admin | oct. 15, 2020 |
Pe frumoasele meleaguri ale Văii Prahovei, la aproximativ 100 Km. de Bucureşti se află Biserica parohială cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Nistoreşti. Istoria ridicării edificiului începe în anul 1938 când, prin efortul locuitorilor din cartierele Nistoreşti şi Frăsinet din comuna Breaza, la îndemnul învăţătorului Ioan Vlaicu, care a cedat un lot din proprietatea şcolii, s-au început lucrările. La intervenţia învăţătorului şi a primarului comunei Breaza, marele actor Ion Manolescu s-a implicat activ în sprijinirea lucrărilor. Astfel, în anul 1940 ia fiinţă parohia Nistoreşti, deservită de preotul Constantin Opriş, prin strădania căruia se continuă lucrările propriu-zise de construcţie a bisericii. Prin contribuţia şi munca enoriaşilor, sfântul locaş este terminat în anul 1945, în luna iulie a aceluiaşi an fiind sfinţit, cu acest prilej primind hramul Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul. În anul 1974, preot fiind părintele Cristache Dumitrescu, s-a început pictarea Bisericii în frescă, de către pictorul Gheorghe Vasilescu Popa. Tot în acest an s-a pictat turla, iar în anul 1975 altarul şi absidele Bisericii. Deoarece în primăvara anului 1976 pictorul Gheorghe Vasilescu Popa a decedat, activitatea a fost continuată de către pictoriţa Elena Vasilescu, fiica decedatului. Pictarea Bisericii în interior s-a terminat în anul 1977. Pe faţada intrării în biserică, de o parte şi de alta, sunt pictaţi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, iar în centru icoana în medalion a patronului Bisericii, Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul. Exteriorul a fost finalizat în anul 1978. Biserica are o arhitectură simplă fiind bine proporţionată ca dimensiune şi acustică foarte bună. Este în formă de cruce, construită din cărămidă, având o singură turlă acoperită cu tablă. Obiecte de valoare istorică sau documentară...
